Maniacii si fetisurile lor
Unul dintre cazurile fericite in care nu conteaza marimea, ci semnificatia.
...Partenerul sau partenera tocmai a recunoscut ca are un fetis... Ce inseamna asta pentru tine, ce inseamna asta pentru relatia voastra, ce inseamna , de fapt, fetis??? Cam multe intrebari pentru cineva ca mine, care nu tine sa se dea drept Bebe Mihaescu, Cristian Andrei sau vreun alt sex-sfatuitor de seama... dar sa incercam. Si asta numai pentru faptul ca toti sintem niste maniaci sexuali indiferent daca sintem sau nu celebri, bogati si (cum era aia?!) frumosi?? Da, mama natura ne permite tuturor sa “purtam povara” chiar si a unui fetis. Sa vorbim despre fetis ca despre un “inanimate object” care-ti da, sa zicem, un “erotic feeling” si (de ce nu?) “erotic power”. “The supreme one” daca vrei tu... si ce daca?!
E a ta, proprie si personala. Altfel spus, sa pretindem ca fetisul este batatorul de covoare, fara de care fata ta de acasa nu-si poate da drumul si fata de care manifesta un profund atasament chiar si atunci cind esti cu ea sub plapuma.
...ca doar n-o sa fim acum gelosi pe o chestie lunga, tare si groasa... si de lemn, am vrut sa spun... Se zice ca psihologii, psihiatrii si mai multi din astia cu “psi...” au inventat si terapii, tratamente medicamentoase pentru a reduce cauza atractiei fata de acel lucru sau chiar gest. (Mie-mi place si acum sa-mi sug degetul... oare trebuie sa merg la medic???)
So, back to you now. Faza cu batatorul ar putea fi stresanta pentru tine sau, de ce sa nu recunoastem, te poate scoate din numeroase “incurcaturi”. Batatorul, fetisul respectiv, cu care traiesti tu sau iubita ta e doar o chestie de decizie. Depinde totalmente de tine daca e buna sau rea. Tu trebuie sa accepti fie ideea de a merge la aia cu “psi...”, fie sa te obisnuiesti cu acest comportament (chiar daca e al tau sau al celui de linga tine). Acum mai depinde, probabil, si cit de acceptabila e ideea sau marimea “batatorului”!
Cred ca eu insami am inceput sa fac o obsesie pentru batatorul cel mare si gros, cel putin in acest articol, dar nu aduc nici o scuza pentru a nu provoca vreo acuza. It’s an aggressive and offensive technique (daca imi permiteti sa ma exprim asa) chestia asta cu recunoscutul in primul rind fata de tine si in al doilea rind fata de cel cu care imparti masa, casa, patul si scandalurile reusite.
As putea sa va arat un big, big, big package cu astfel de “entertaiment diseases”. Nu vorbesc de extreme, fiecare si le stabileste singur, bineinteles... dar te vor scapa de “simulation” (parerea mea...). Cel mai la indemina e sa te intrebi chiar tu daca iti permiti sa fii cine esti, sa faci ce faci, sa-ti placa ceea ce-ti place, restul sint doar informatii sexuale. Si ce-ar fi sa o intrebi si pe ea data viitoare cam ce-ar vrea si ce-i place... cine stie, poate batatorul de covoare e chiar la tine...!!?? |n fond, sinceritatea dusa la extrem, in ciuda dimensiunilor, face mai bine unei relatii decit parada micilor monstruozitati de sub cearsaf.
Text de Anne-Marie Paraschivescu
